Anunțuri publicitare

Acropole, cel mai vizitat obiectiv turistic din Atena

   Când spunem Acropole spunem Grecia. Când spunem Grecia ne gândim la mare cristalină, plaje întinse și mâncare bună. Dar să nu uitam că Grecia este leagănul civilizației și al democrației. Este o țară cu o istorie milenară, istorie care se poate vedea cu ochiul liber, nu doar citi.

Acropole, Atena

   Situl arheologic Acropole se află chiar în centrul Atenei. Cele mai apropiate stații de metrou sunt Acropoli, Syntagma sau Monastiraki.
Acropole are două intrări. La intrarea principală se ajunge cel mai ușor de la stația de metrou Monastiraki, urcând scările prin cartierul Plaka. Intrarea laterală este la cinci minute de mers pe jos de la stația de metrou Akropoli.
   Acropola din Atena este deschisă zilnic de la 8:00 la 20:00 (aprilie-octombrie) și de la 8:00 la 17:00 (noiembrie-martie). Ultima intrare în sit este cu 30 de minute înainte de închidere.
   Este închis pe 1 ianuarie, 25 martie, 1 mai, duminica Paștelui și 25 și 26 decembrie.

Cât costă biletul la Acropole?

    Prețul biletului depinde de sezonul în care vizitezi Acropole.
– 20€ (aprilie-octombrie)
– 10€ (noiembrie- martie)
Biletele pot fi cumpărate atât de la intrarea principală cât și de la cea laterală.
    Dacă vreți să vizitați și Agora antică, Templul lui Zeus sau Muzeul Acropole cel mai bine ar fi să vă luați un bilet combinat (30€). Pass cardul oferă intrare la șapte situri arheologice din Atena, economisind astfel 50 % din prețul biletelor. La fel, prețul acestuia diferă de sezon (iarna este redus la jumătate).
    Pe site-ul acropolis-tickets.com găsiți bilete la prețuri diferite; depinde câte locuri vreți să vizitați. Am încercat să cumpăr bilete de pe site-ul oficial al Acropolei https://etickets.tap.gr/ dar îmi dădea mereu eroare.
    Un lucru despre care nimeni nu vorbește este intrarea liberă la toate muzeele din Atena. Iată care sunt zilele în care poți intra fără să plătești nimic:
 – 6 martie (in memoria Melinei Mercouri)
 – 18 aprilie (Ziua Internațională a Monumentelor)
 – 18 mai (Ziua Internațională a Muzeelor)
 – Ultimul weekend din septembrie anual (Zilele europene ale patrimoniului)
 – 28 octombrie
 – În prima duminică a fiecărei luni, de la 1 noiembrie până la 31 martie

Acropole văzută de pe Likabettsu Hill, Atena

Ce este Acropole? Scurtă istorie

    Considerată leagănul Greciei clasice, Acropola din Atena (Ἀκρόπολις – orașul cetate) este cetatea fortificată, considerată sacră în antichitate, din centrul orașului. Aici, artiștii greci au ridicat în diferite epoci un complex de clădiri fără egal în lume. Declarată patrimoniu UNESCO, Acropole te fascinează și astăzi. Valoarea istorică și frumusețea atemporală a templelor sale, deși “îmbrăcate” în schele de restaurare, te transportă cu 3000 de ani în urmă.

   Potrivit descoperirilor arheologice, Acropole a fost locuită din anii 2800-2500 î.Hr. A fost folosită pentru o lungă perioadă de timp ca refugiu pentru locuitorii zonei. Cele mai vechi clădiri datează însă din secolul al XIV-lea, când dealul stâncos a fost înconjurat de ziduri. În secolul al VII-lea î.C a fost ridicat deasupra Palatului Regal Antic primul templu. În jurul anului 700 î.Hr. a fost construit un alt templu închinat zeiței Atena. De atunci Acropole încetează să mai fie căminul sau refugiul oamenilor. Devine un loc sacru consacrat divinităților și în special Atenei, protectoarea orașului, zeița fertilității și înțelepciunii. În anul 480 î.Hr. perșii au distrus complet Acropole dar atenienii, învingători în bătălia de la Salamina, au recucerit templul zeiței.

Acropole văzută de pe Dealul Philopappos

   Însă, marele constructor al Acropolei a fost Pericle. Între anii 449-429 îC., cu ajutorul arhitecților și mai ales al sculptorului Fidias, a construit Partenonul. În cinci ani a ridicat templul Propilei, intrarea monumentală în Acropole, o galerie de artă și templul Atenei Nike. La sfârșitul secolului al V-lea îC., Acropole atinge splendoarea sa maximă. Pe lângă temple au existat clădiri minore și statui reprezentând zeilor și eroi greci.
   Cu ocupația macedoneană și apariția creștinismului începe declinul. Templele au fost jefuite practic în secolele V-VI pentru a înfrumuseța Constantinopolul. Cel mai mare dezastru vine în 1687, când turcii, asediați de venețieni, au transformat Acropole în fortăreață. Salvele tunurilor venețiene lovesc Partenonul, folosit de turci ca depozit de explozibili, provocând un incendiu devastator.

Propilei și templul zeiței Atena Nike, ansamblul arhitectonic la intrarea în Acropole

Propilei, Acropole

    Propilei
   Acropola din Atena este simbolul orașului; cum ar fi putut să nu aibă o intrare monumentală?
Propilei a fost construit în cinci ani, din voința lui Pericle (437-432 î.C., pentru a înlocui coloanele distruse de persani. Intrarea are o parte centrală și două laturi din marmură. Partea centrală are șase coloane dorice înalte 8,80 m urmate de un spațiu amplu cu coloane ionice. Partea din nord este Pinacoteca, aici erau custodite tablourile lui Polignoto. Partea din sud este un hol la intrarea în templul zeiței Athena Nike.
    Propilei nu a fost doar o simplă intrare în cetate. În secolul XII aici s-au instalat patriarhii din Atena iar mai apoi înalți demnitari ai Imperiului Roman. Turcii au făcut din Propilei un depozit de praf de pușcă care a sărit în aer din cauza unui fulger în 1646.

    Templul Atenei Nike
    În partea dreaptă cum intri în Acropole se poate observa un edificiu modest. Construit de persani în 480 î,C. acesta custodea statuia Athenei Nike, zeița fără aripi. Templul pe care îl vedeți astăzi este unul reconstruit, cel original fiind distrus de turci în 1687.

Partenon (Parthenón)

    Templul Partenon se ridică solemn și maiestuos în punctul central al Acropolei, fiind cea mai cunoscută capodoperă a arhitecturii grecești. Simbol al democrație, Pericle l-a înălțat pentru a custodi statuia sacră a zeiței Atena. Partenonul te încântă prin perfecțiunea liniilor sale și armonia proporțiilor.
    În secolul al VI-lea î.C, pe colina Acropole, a fost ridicat un sanctuar pentru zeița Athena Parthenos. Un nou templu, înălțat pentru a-l înlocui pe cel original, este distrus de perși în 480 î.C. Pericle, de îndată ce a venit la putere, a ordonat reconstrucția templului încredințând realizarea acestuia arhitectului Fidias.
   Construit în întregime din marmură, Partenonul este un templu doric cu 8 coloane frontale si 17 laterale, masurand 70 m x 40 m. Frontonul de răsărit reprezenta nașterea Atenei, iar cel de apus disputa dintre zeul mărilor, Poseidon și Atena pentru dominația Atticii.

    Partenonul era bogat decorat cu basoreliefuri realizate de Fidias și de arhitecții săi. În anul 438 î.C, în Partenon vine pusă statuia Atenei. Statuia, opera arhitectului Fidias, era din fildeș, marmură și aur, având o înălțime de aproximativ 12 m. Statuia a fost distrusă, rămânând doar mici reproduceri și unele reprezentări pe pietre prețioase.
   De-a lungul secolelor, Partenonul a fost transformat de creștini în biserică iar de turci în moschee. În cele din urmă, turcii l-au folosit ca depozit de explozibil. Partenonul a fost grav distrus în seara zilei de 26 septembrie 1687 de salvele de tun ale artileriei Venețiene. Ceea ce a mai rămas din elementele decorative a fost dus la muzeele din Paris și Londra. Cele mai multe din sculpturile Partenonului se păstrează azi la British Museum.
    În 1930, Partenonul este în mare parte reconstruit. Lucrările de restaurare și conservare începute în anii ‘80 continuă și astăzi.

Templul Erechtheion

    În anul 421 î.C începe construcția unui templu nou dedicat Atenei Polias, zeului Poseidon și eroilor atenieni. După o lungă întrerupere, micul templu elegant a fost finalizat în anul 406, fiind una dintre cele mai înalte capodopere în stil ionic. Templul construit în întregime din marmură este asimetric datorită atât denivelării solului, cât și a unirii diferitelor lăcașuri de cult.
Denumirea de Erechtheion indica doar o parte din templu; în epoca romană numele îi este dat întregii clădiri.

Acropole, Erechtheion


   În acest templu erau păstrate statui înalte de marmură care reprezentau probabil mitul lui Erichthonium protejat de Atena. Lăcașul vine transformat în biserică în secolul al VII-lea și în harem în 1463. Erecthonul vine grav distrus în timpul războiului grec de independență (1826). Clădirea principală este un templu ionic cu șase coloane pe frontul de est și patru încastrate în peretele de vest (au mai rămas trei). Interiorul este împărțit în două părți: la stânga este chilia zeiței Atena Polias unde erau păstrate moaștele Atenei și statuia din lemn de măslin. La vest este chilia zeului mării, Poseidon.
   Intrarea în templu are patru coloane ionice pe față și două pe laterale. Foarte frumoase sunt basoreliefurile din tavan și intrarea principală. Tot în dreapta este Prosthomion sau Sala Izvorului unde era fântâna pe fundul căreia curgea așa-numita “Mare a Erechthinonului”. Conform mitului, fântâna ar fi fost săpată de Poseidon când zeul, în bătălia pentru stăpânirea Acropolei și a Aticii a făcut să țâșnească apă sărată din stânca lovită de tridentul său.

Pridvorul fetelor din Karyes

   Templul este unul dintre cele mai faimoase monumente ale lumii antice grecești, are în față o terasă susținută de patru coloane pe față și două pe laturi. Cu fața spre Partenon este faimosul “Porticul Cariatidelor” sau “Pridvorul fetelor din Karyes” (un sat din Grecia). Statuile întruchipând șase tinere fete, susțin un fel de tribună de onoare. De aici, persoane importante urmăreau Jocurile Panatenaice (jocuri olimpice combinate cu festivaluri religioase). A doua statuie din stânga este o copie a originalului care se află acum la British Muzeum din Londra. Celelalte sunt copii ale originalelor păstrate din 1977 în muzeul de la Acropole.

Teatrul lui Dionysos de la Acropole

    Așa cum este astăzi, teatrul este în mare parte opera lui Lycurgo cu unele intervenții din epoca romană. Aici găsim confirmarea legendei ce leagă nașterea tragediei grecești de Dionysos, zeul vinului și al beției. Nu s-au găsit multe documente care să ateste începuturile acestui teatru dar cel mai probabil ar fi sfârșitul secolului IV î,C.
   În anul 498 î.C vechiul teatru se dărâmă iar locuitorii Atenei decid să construiască un edificiu unde să celebreze Sărbătoarea vinului.
În epoca romană aici se țineau spectacole cu animale. Scena este foarte bine conservată la fel și unele trepte din marmură. Săpat în dealul de la baza Acropolei zidul din spate era susținut de marmură. Teatrul avea 78 de trepte cu 15000 de locuri. Tribuna oficială avea 67 de tronuri din marmură ornate cu basoreliefuri.

Teatrul (Odeonul) lui Herodes Atticus

    Teatrul Odeon este accesibil publicului doar cu ocazia festivalului Epidaurus (august). Teatrul este chiar la baza stângii ce susține Acropole dar cel mai bine se vede de sus. Herodes Atticus a fost un filozof atenian care a vrut ca acest teatru să fie construit în memoria soției sale Appia Regilla.
    Construcția Odeon-ului a durat 10 ani fiind terminat în anul 174 d.C. Teatrul, cu o scenă de 18 m și 23 de trepte din marmură, poate primi 5000 de spectatori. Această bijuterie arhitectonica a fost în mare parte distrusă în anul 267 d.C. În anul 1887, regina Olga a Greciei redeschide teatrul punând în scenă opera teatrală Antigona a lui Sofocle. Restaurat în anii ’60 teatrul este acum utilizat pentru concerte de operă.

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

%%footer%%