Despre Japonia


Japonia este un stat în Orientul Îndepărtat format din 4 insule mari care acoperă o suprafață de aproximativ 378.000 km². Principalele insule sunt Hokkaido, Honshu, Kyushu și Shikoku. O mare parte a teritoriului se caracterizează prin lanțuri montane înalte alternând cu văi adânci. Teritoriul japonez are un lung lanț de munți vulcanici, al cărui reprezentant este Muntele Fuji (Fujisan) cu ai săi 3776 m. Japonia este supusă mai multor zone climatice, datorită extinderii longitudinale largi. Partea de nord, din cauza apropierii sale de Siberia, are temperaturi cuprinse între 4 ° C și 15 ° C, cu veri blânde scurte și ierni lungi. În sud există veri calde și umede și ierni blânde. În timpul verii, întregul teritoriu este supus unor cicloane tropicale.

Capitala tării este Tokyo. Cu o populație de aproape 38 milioane de locuitori, este cel mai populat oraș de pe glob. Conform Wikipedia, in 2015 Tokyo a fost situat pe locul 11 in topul celor mai scumpe orașe din lume.

Religia oficială a Japoniei este cea Shinto, care are la bază respectul și considerația pentru fiecare manifestare naturală. Aceasta stă și la baza amenajării grădinilor uimitoare cu flori fantastice, cum ar fi cele din Templul Ryokan-ji din Kyoto.

Limba oficială este japoneza; engleza nu este foarte vorbită în afara centrelor turistice. Aș spune că nici la Tokyo nu prea găsești mulți vorbitori de engleză.


Mică introducere în istoria Japoniei

„Zipangu este o insulă la răsărit, la 1500 de mile în largul mării. Insula este foarte mare, oamenii sunt albi, cu bune maniere … „. Așa descria Marco Polo, în Evul Mediu, această țară îndepărtată. Întotdeauna considerată misterioasă și impenetrabilă, această insulă este de fapt o țară cu oameni ospitalieri, zâmbitori și foarte politicoși.

Patrimoniul cultural al țării este cu adevărat remarcabil și, deși obiceiurile lor sunt diferite de ale noastre, Japonia ne oferă un climat primitor de unde nu poți pleca decât satisfăcut de călătoria pe care ai făcut-o.

Nu este ușor de scris despre istoria antică a Japoniei, aceasta fiind lungă și bogată în evenimente. Primele scrieri despre acest teritoriu datează din anul 712 d. C. Tot ceea ce s-a întâmplat înainte este în mare parte dedus din descoperirile arheologice sau din mitologie. Sunt 13 perioade istorice dar voi scrie pe scurt despre ultimele cinci.

Epoca Edo (1600-1867) a început sub conducerea șogunului Tokugawa, care a mutat capitala la Edo, Tokyo de astăzi. Aceasta a fost perioada când Occidentul a început să facă presiuni puternice asupra Japoniei, atât pe partea comerciala cât și pe cea religioasă, creând numeroase amenințări.

Sub acest auspiciu a fost construit orașul Nikko, cel mai mare sanctuar din Japonia .

Epoca Edo a fost o perioadă de rigoare și disciplină, în care arta și cultura au înflorit. Nu este o coincidență faptul că multe reguli și obiceiuri japoneze derivă din perioada Edo.

Epoca Meiji (1867-1912). Sub puterea împăratului Meiji, Tokyo a devenit oficial capitala țării. A fost abolit budismul, Shinto fiind impusă ca religie oficială. Samuraii, după lupte și revolte interne, au încetat să mai existe și au fost făcute reforme ale drepturilor omului. Japonia, a început să privească spre Occident, acceptând cultura și încurajând călătoriile în străinătate. A început să se dezvolte cultura științifică fiind introdus curentul electric și telefonul. A fost construită prima rețea de cale ferată care lega Tokyo de Yokohama.

Epoca Taisho (1912-1925) În această perioadă Japonia, având deja faima de putere mondială , începe construirea a tot mai multe nave de război. În același timp, Statele Unite ale Americii limitează drastic intrarea japonezilor în tară , dând naștere la tensiuni între cele două țări, tensiuni stinse temporar prin alianța lor în timpul primului război mondial. Spre sfârșitul erei Taisho, Japonia a fost lovită de un cutremur violent, care a provocat incendii și mai mult de 100.000 de victime în zona Kanto. Foarte multi coreeni au fost măcelăriți de fanatici japonezi fiind acuzați de contaminarea terenului și provocând astfel cutremurul.

Epoca Showa (1926-1989) Hiroshito, cu numele de Showa, a fost un împărat îndrăgostit de exemplul european.
Japonia s-a apropiat mult de Germania îmbrățișând ideile lui Hitler care ridica în slăvi rasa ariană, pierzând astfel legăturile politico-economice cu America.
Profund naționaliști, japonezii erau convinși că pot domina din punct de vedere economic și politic continentul asiatic. Drept urmare, Japonia a ieșit din Societatea Națiunilor (prima organizație internațională de securitatea care avea ca scop menținerea păcii mondiale) și a început să se extindă ocupând Manciuria și apoi invadând China. În 1941, Japonia a bombardat Pearl Harbor și a continuat să își extindă granițele.

Avansata Japoniei în Pacific a început să se retragă încet încet, dar evenimentul care a dus la capătul real al războiului a fost bombardarea atomică în 1945 a orașelor Hiroshima (6 august) și Nagasaki (9 august).
Câteva zile mai târziu, împăratul însuși a anunțat națiunea că războiul a fost pierdut.

După terminarea războiului, Statele Unite au ocupat Japonia timp de aproximativ șapte ani, rămânând pe câteva insule, returnate anterior (cum ar fi Okinawa unde și astăzi sunt baze SUA).
După război, Japonia s-a reintegrat în comunitatea internațională, confirmând statutul său de mare putere economică.

Epoca Heisei (1989-azi) La moartea tatălui său, a urcat pe tron împăratul Akihito (Heisei) fiind considerat al 125-ălea succesor al împăratului Jimmu. Împăratul și-a întâlnit soția, Michiko, pe terenul de tenis. Probabil de aceea tenisul a câștigat o mare importanță în Japonia, fiind considerat o bună ocazie pentru întâlnirile sentimentale. Cei doi soți imperiali au rupt tradițiile și au decis să-și crească copii singuri, fără ajutorul unei guvernante. În prezent, sistemul guvernamental japonez se bazează pe puteri legislative, executive și judiciare separate. Împăratul este șeful statului, dar nu are competențe legislative, executive sau judiciare.

Cultura japoneză

Cultura japoneză este bogată în simbologie, simboluri uneori moștenite din cultura chineză.

Simboluri care se regăsesc și în viața cotidiana; în modul de a se îmbrăca sau un felul de a împodobi diverse lucruri.

Crizantema – inițial importată din China, era foarte apreciată pentru calitățile sale de vindecare a stărilor de ebrietate, de slăbiciune fizică și mentală. O anumita specie de crizantema, cu o raza de 16 petale (asemănata soarelui cu razele sale), a fost adoptată ca simbol al familiei imperiale, devenind prin urmare și simbol național. Acesta reprezintă o floare cu 16 petale frontale și 16 pe dedesubt.

Aceastà specie putea fi cultivată în trecut doar de împărat în interiorul Grădinilor Imperiale, iar reproducerea imaginii acestei flori era autorizată doar câtorva artizani atent aleși. Inițial, acest simbol a fost adoptat de împăratul Gotoba (1183-1198), care a comandat o sabie decorată cu crizanteme. Și în zilele noastre, tronul pe care stă împăratul Achihito este denumit și „Tronul crizantemelor”. „Ordinul Suprem al Crizantemei” este cea mai importantă recunoaștere pe care împăratul o poate acorda. Crizantema (cu excepția celei cu 16 petale), este prezentă în mai mult de 150 de steme de familie, folosite mai ales de familii nobile sau în templele Shinto.

În funcție de culoare, crizantema are diferite semnificații: alb pentru durere, roșu pentru dragoste și afecțiune. Crizantemele albe nu se duc cadou, mai ales persoanelor bolnave.

Crapul – este simbolul perseverenței. Crapul evocă, de asemenea, fidelitatea în căsătorie și norocul în general. Crapul ( „koi“ în japoneză) este întotdeauna în mișcare și este considerat unul dintre peștii cu cea mai multă energie și putere. Este și simbol al nonconformismului deoarece înoată împotriva curentului. Zmeiele în forma de „koi” , folosite mai ales la sărbătorile copiilor, reprezinta o urare de fericire și putere în viață. Aceste zmeie sunt întâlnite foarte des și la magazinele noi deschise, ca semn al prosperității.

Importat inițial din China și mai târziu „adoptat” de agricultorii japonezi, crapul în captivitate a suferit în timp mutații de culoare (Nishikigoi), ajungând astăzi la o mare varietate de culori, fiecare specie fiind catalogata și recunoscuta oficial.

Florile de cireș – Perioada scurtă de înflorire a acestora și delicatețea lor sunt asociate cu frumusețea trecătoare a vieții.
În armată, aceste flori au fost folosite pentru a motiva soldații, gata să se „împrăștie și sa piară ca petalele de cireș”, aprinzând astfel spiritul patriotic. Adesea, piloții kamikaze purtau cu ei ramuri de cireș sau pictau petale pe o parte a avionului.
Florile de cireș sunt și ele un simbol național important, perioada înfloriri fiind foarte urmărita și sărbătorită prin diverse festivaluri locale (sakura party).

Pasărea „Gru” sau Cocorul – reprezintă longevitatea și norocul în viată. Este simbolul cel mai des întâlnit în preajma Anului Nou și la nunți (brodate sau agățate pe rochiile de mireasa tradiționale).
Este un obicei al japonezilor de a face 1000 de păsări gru de hârtie (origami), atunci când își pun o dorință specială. Coliere gigantice colorate pot fi văzute adesea la intrarea în temple.

Pentru occidentali, cele 1000 de pasări de hârtie sunt asociate cu bombardamentul atomic de la Hiroshima, reprezentând simbolul păcii în lume. Acest lucru vine de la povestea unei fete (Sadako Sasaki), care avea doi ani când a fost bombardată Hiroshima și care după 10 ani a murit de leucemie. Micuței Sadako i se spuse-se că, făcând o mie de gru din origami se va vindeca. Când a murit, acestea au fost îngropate cu ea. In fața muzeului Peace Memorial din Hiroshima se află statuia lui Sadako înălțând spre cer o pasăre gru origami.

„Sadako and the Thousand Paper Cranes” de Eleanor Coerr sau „Soarele gigant al Hiroshimei” de Karl Brùckner sunt doua cărți extraordinare despre povestea micuței Sadako.

Categorii:JaponiaEtichete:, ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: